FAQ

Aceasta este o listă cu întrebări frecvente, FAQ. Te rugăm să citeşti mai jos pentru a vedea dacă nu cumva ţi-am răspuns la una din întrebările pe care le ai.

De asemenea, ne poti contacta la orice oră, telefonic la: 0724-253052; 0722-466951 sau 0720-039310.

FAQ

Întrebări frecvente (FAQ) legate de oferta de servicii Computer Troubleshooters Bucureşti:

FAQ – Care este programul de lucru?

Suntem disponibili, întotdeanua, între orele 9:00 şi 18:00, dar răspundem solicitărilor şi în afara programului de lucru, fără să percepem tarife suplimentare.

FAQ – Ce vă diferenţiază faţă de alte companii din domeniu?

Întreprinzătorii şi oamenii de afaceri din lumea întreaga depind de Computer Troubleshooters. Noi suntem reţeaua numarul 1 de profesionişti IT. Există multe motive pentru care clienţii noştri apelează Computer Troubleshooters Bucureşti. Câteva exemple găsiţi mai jos:

  • CT sunt specialişti în calculatoare şi înţeleg problemele pe care acestea le ridică;
  • venim la sediul Dvs cu specialiştii noştri;
  • CT sunt orientaţi către clienţi;
  • ducem fiecare lucrare până la sfârşit.

Computer Troubleshooters Bucureşti îţi oferă servicii de calitate şi liniştea de care ai nevoie pentru a te concentra pe dezvoltarea afacerii tale. Pentru alte întrebări, sună chiar acum !

FAQ – Ce este un virus?

Un virus de calculator este un program (o bucata de cod executabil) care, odată instalat într-un calculator, are capacitatea unică de a se replica şi are drept scop dereglarea funcţionarii normale a calculatorului “gazdă”. Daca unii viruşi nu fac altceva decât să te întrerupă din lucru prin afişarea unor mesaje sau imagini, alţii însă pot produce pagube importante: distrugerea sau chiar ştergerea fişierelor, umplerea spaţiului disponibil din memoria principală sau de pe hard disk prin replicare continuă, încetinirea vitezei de execuţie a diverselor aplicaţii, blocarea lor sau chiar formatarea hard disk-ului, soldată cu pierderea iremediabilă a tuturor datelor.

La fel ca şi viruşii biologici, viruşii de calculator se pot raspândi cu mare usurinţă şi sunt adesea greu de eradicat. Se ataşează aproape tuturor tipurilor de fişiere şi se raspândesc pe masură ce fişierele respective sunt transmise şi altor utilizatori, pe alte calculatoare.

Acum câţiva ani viruşii se raspândeau mai ales prin utilizarea largă a floppy disk-urilor, însa dezvoltarea fără precedent a internetului – care a permis practic tuturor calculatoarelor din lume să se interconecteze şi să formeze o imensă reţea mondială – a facilitat totodată şi dezvoltarea de noi mecanisme, mult mai subtile şi mai eficiente, de răspândire pe scară largă a noilor tipuri de viruşi.

Să luăm, spre exemplu, poşta electronică (email), care a devenit esenţială în zilele noastre pentru o comunicare eficientă şi pentru transferul rapid de informaţii. Creatorii viruşilor de calculator au speculat imediat acest lucru, astfel că răspândirea prin email a viruşilor se face mai simplu şi mai rapid ca niciodată. Pentru companii efectul este pur şi simplu devastator. În numai câteva minute se pot infecta toate calculatoarele din dotare, pagubele provocate în materie de productivitate precum si costurile aferente operaţiunilor de curaţare fiind însemnate (zeci de milioane de dolari anual, la nivel mondial).

Nici un utilizator de computer nu este imun la viruşii de calculator. Fie că este vorba de calculatorul de acasă sau de cel de la firmă, toţi suntem expuşi la atacurile viruşilor. Până în prezent au fost identificaţi mai mult de 100.000 de viruşi si în fiecare lună sunt creaţi şi depistaţi mai mult de 500 de noi viruşi. Cu toţii trebuie să luăm măsuri şi să încercăm să ne protejăm împotriva atacurilor lor.

FAQ – Ce este un virus de tip vierme?

Un vierme este un program care are, de asemenea, abilitatea de a se replica rapid pe cât mai multe calculatoare conectate între ele, speculând aşa numitele “gauri” de securitate ale anumitor aplicaţii sau ale sistemelor de operare. De exemplu, viermele Slammer, care a provocat mari necazuri în ianuarie 2003, a exploatat o problemă de securitate în aplicaţia SQL Server de la Microsoft.

Un alt exemplu celebru este viermele Code Red. A fost semnalat pe 19 iulie 2001 şi s-a răspândit cu o viteză uluitoare: 250.000 de copii în numai 9 ore. Traficul pe internet a fost încetinit simţitor şi se prognoza chiar blocarea totală. Fiecare din copiile acestui vierme realiza o scanare (căutare) a serverelor Windows NT sau Windows 2000 care aveau anumite breşe de securitate şi nu aveau instalat “patch”-ul corespunzător de la Microsoft. De fiecare dată când găsea un astfel de sistem nesecurizat, se copia pe sistemul respectiv şi de acolo începea o noua căutare a altor servere posibil de infectat, raspândindu-se astfel cu rapiditate.

FAQ – Ce este un troian?

Un troian este un program, o bucată de cod programată să execute operaţii neautorizate şi cel mai adesea cu efecte distrugătoare pentru calculatorul infestat. Principala diferenţa între un virus şi un troian este aceea ca un troian nu are capacitatea de a se replica. Programele prin care troienii ajung să se instaleze pe calculatoarele noastre par bine intenţionate şi ne induc ideea că ar fi utile pentru noi (exact ca în mitul grecesc al Calului Troian), însa cel mai adesea se dovedesc a ascunde intenţii “necurate” ale creatorilor lor.

Odată instalat în calculator, un troian îi va provoca cu siguranţă destule probleme utilizatorului respectiv, soldate uneori chiar cu pierderi de date importante, însă nu se va replica. Dacă s-ar replica ar trebui să-l clasificăm ca şi virus şi nu ca troian.

FAQ – Cum aflu dacă am un virus?

În cazul în care calculatorul tău nu mai funcţionează aşa cum ţi-ai dori, asta nu înseamnă neapărat că sistemul a fost infectat. Cauzele pot fi multiple, iar viruşii reprezintă doar una dintre ele.

Singurul mod în care poţi afla dacă ai calculatorul infectat este verificarea lui, în detaliu, folosind un program antivirus actualizat.

FAQ – Ce este un spyware?

În domeniul calculatoarelor termenul spyware se referă la o gamă largă de aplicaţii dezvoltate cu scopul precis de a prelua controlul parţial sau total în anumite etape ale funcţionarii calculatorului, bineînţeles fără acordul utilizatorului de drept. Aplicaţiile spyware se “strecoară” cel mai adesea în computerele noastre atunci când apelam la servicii de file sharing (schimb de fişiere) pe diverse siteuri specializate, când facem click cu mouse-ul pe tot felul de reclame dubioase în timpul navigarii pe internet sau când deschidem email-uri infectate.

În funcţie de gradul de agresivitate pentru care au fost proiectate, aplicaţiile spyware pot manipula funcţionarea de ansamblu a calculatorului, pot înregistra modul personal în care folosim calculatorul, pot fura diverse parole, ba chiar şi codurile de pe cardurile de credit. Şi, cel mai adesea, sunt extrem de greu de îndepartat din sistem.